Robert W.Woodruff, considerat patriarhul Companiei Coca-Cola spunea : am crescut intr-o afacere in care imbuteliezi dimineata si vinzi dupa-amiaza si in multe locuri nu exista alta competitie.Mi se pare ca acesta este genul de afacere in care vrem sa fim implicati!La sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul secolului XX-lea distributia Coca-Cola se baza pe cat de departe putea ajunge pentru a se si putea intoarce, in decursul aceleasi zile,un om care dispunea de cal si caruta.
In anul 1905 ,existau peste 200 de fabrici de imbuteliere in SUA,iar Coca-Cola se vindea in sticle in locuri dintre cele mai diverse,in special in lunile calde de vara,cand micile bacanii si magazinele universale din acea vreme puneau la dispozitie cazi mari,galvanizate ,umplute cu gheata si apa rece si burdusite cu multe feluri de racoritoare,Coca-Cola fiind doar una dintre ele.Erau beri din radacini si bauturi de ghimbir,sucuri de portocale si cu aroma de vanilie,toate la un loc si imbuteliate in aceeasi sticla universala de 225ml. Daca bagai mana in cada ,nu stiai ce bautura luai.iar daca eticheta se deslipise in apa,misterul era si mai mare.
...astfel s-a ajuns la concluzia de a crea o sticla distincta care sa incorporeze marca inregistrata Coca-Cola,se dorea o sticla pe care sa o poti indentifica ,la o simpla atingere,in acele cazi cu apa rece.
Compania Root Glass a fost insarcinata pentru crearea unei sticle distincte,acestia inventand o sticla verde ,( 185 ml ) cu o forma unica,un fel de clepsidra inversa ,cu mijloc umflat si margini ondulate,succesul a fost deplin atat in randurile imbuteliatorilor,cat si al clientilor.Trebuie spus ca la fabricarea acestei sticle se folosea un nisip care dadea o culoare denumita Georgia green (verde de Georgia); in Europa totusi sa descoperit ca tipul de nisip folosit produce o sticla transparenta.
